Sunt înconjurată în multitudinea de discuții, articole și studii despre oameni în raport cu munca și imaginea lor. Se evidențiază nevoile angajaților și rolul lor în companie pe perioada crizei.
Mă bucură înclinarea balanței către oameni și retragerea în planul secund a analizei business-ului. O repoziționare naturală ținând cont de contextul tumultos. A renăscut ideea de a analiza resursa care face business-ul să crească făcându-l profitabil, sau dimpotrivă, omul.
Ceea ce la începutul anilor 90 aflam de la experții în management, din cărți de specialitate sau prin programe de consultanță, aveam să trăim pe pielea noastră. O lecție care nu se uită atât de ușor.
Păcat că pentru unii a fost necesară această experiență pentru a conștientiza importanța omului din companie. Nu numai a angajatul din job description, pe care se aplică teoria din traininguri.
Și iată-ne în al doilea an de criză, în care CEO-ul ajunge să-și dorească un super HR manager cu instrumente care să eficientizeze ca prin minune resursele. Acesta este dispus să aprobe bugetul de dezvoltare fără prea multe condiții, în speranța că rezultatele se vor vedea imediat. Atmosfera pare să se însenineze, planurile strategice sunt pregătite pentru transpunerea în operă.
Chiar urmează să se implementeze acestă strategie sau doar se fac declarații care dau bine la public?
Îndoielile par să fie justificate.
Un studiu al Institute for Corporate Productivity a relevat că din cei 79% de respondenți care au declarat implementarea culturii organizaționale în planurile de business, doar 33% acționează în acest sens.
“Din cauza volatilității anului trecut și a mediului schimbător dintr-o companie, organizațiile ar trebui să considere leadershipul ca o tactică de supraviețuire și o oportunitate de business. Dacă organizațiile vor înțelege acest lucru – și unele deja implementează programe de dezvoltare – vor avea un succes de necontestat în viitor”, afirmă Jamrog, cercetător al Institute for Corporate Productivity, citat de Wall Street.
Alte surse indică insă cifre și mai îngrijorătoare. Mai puțin de o treime din companiile chestionate derulează programe interne de leadership.
În acest caz este explicabil blocajul în care ne aflăm.
Companiile nu dau semne de însănătoșire.
Angajatorii caută salvatorii de business care au primit la timp infuzia de dezvoltare. Se bazează pe al lor leadership invincibil, în speranța că vor trezi din amorțeală sistemul economic românesc.