De ce acum?

Dorința românului de a se întrece în noutăți și promoții pare să justifice și numărul în creștere al celor care socializează prin intermediul rețelelor sociale.Social Networking - Dry Erase Board
Sunt însă convinsă că dacă industria online a fost printre puținele în creștere în 2009, potrivit celor care se pricep, românii au avut și alte motive decât competitivitatea și apetitul pentru noutate.

Punându-le într-o ierarhie proprie, construită pe intervale de vârste, Facebook este în prezent spațiul care a câștigat cel mai mult în popularitate. Numai de la începutul acestui an, numărul de utilizatori a crescut cu cca 250.000.
În decursul anului trecut, când abea mă lansam on-line, auzeam de rețelele de socializare de la o parte din clienții mei, părinți de tineri adolescenți. Erau nemulțumiți de timpul pe care copiii lor îl pierdeau în fața computerelor. Când întrebam care este motivația principală, dacă se joacă de exemplu, primeam invariabil răspunsul:
“Nu, pierde timpul pe rețele”.

Plecam de la o informație care părea să fie principalul motiv de nemulțumire, fără însă ca părintele să-și pună întrebarea cauzei.
“De ce a ajuns computerul să câștige teren în fața altor preocupări specifice vârstei?
De ce le este utilizatorilor de net mult mai la îndemână să-și exprime sentimentele și trăirile decât în viața reală?
Nu cumva puținul timp pe care tânărul îl petrece cu părintele nu este îndeajuns decât pentru o verificare și asigurare a bunului mers?
Ce și despre ce să discuți mai întâi? Oricum parinții sunt și obosiți și stresați de grijile cotidiene”.

În scurt timp aveam să verific personal care sunt avantajele și dezavantajele utilizatorului de net și rețele sociale. Îmi propusesem să încerc să pătrund în aceasta lume. Prima impresie a fost a unei vizite neașteptate, de care inițial nu ești foarte încântat, dar pentru care la plecare ai numai cuvinte de apreciere, de genul “chiar m-am simțit bine, ce persoană drăguță, altădată nu o să mai am idei preconcepute”.

Cu timpul m-am bucurat de ușurința cu care mi-am reîntâlnit foști colegi sau prieteni din copilărie, parte dintre ei plecați din țară de mulți ani. Dar câștigul cert rămâne acela de a cunoaște, virtual pentru început, persoane din mediul în care profesezi, cu care ai valori comune, din experiențele cărora ai ce învăța.

Pentru părinții dezamăgiți, am obținut demult răspunsul că cea mai mare parte a timpului petrecut în fața computerului nu este pierdut. Copiii lor, care între timp deveniseră tineri cu interese în diverse domenii, au avut astfel acces la o multitudine de informații care contează în deciziile lor. De a face voluntariat, de a accesa evenimente și a cunoaște persoane interesante, într-un cuvânt de a se dezvolta.

Și cum altfel, dacă nu încercând. Mai ales în perioada adolescenței când pentru a-și defini propiul set de valori, tinerii au nevoie să guste din ceea ce mai târziu se conturează, viața de adult.

Libertatea de a accesa rapid informatiile și de a le grupa cu discernământ în funcție de obiectivele pe care ți le propui, a adus și un număr semnificativ de adulți în rețelele online de socializare.
Întrebându-mă și pentru acest segment de vârstă care sunt cauzele, am pus cu plăcere pe lista mea și alte motivații. Românul adult și-a adus aminte de prietenie, de plăcerea de a sta de vorbă, chiar și virtual. De aportul fiecăruia la o idee, pentru că nu-i nimic rău să-ți exprimi o părere, oricare ar fi aceea. Pe rețelele sociale nu există ierarhii și nici atotștiutori. Fiecare dintre noi putem fi simpli observatori sau emitenți de opinii, în funcție de stimulul transmis de mesaj.

Per total, ne facem mai mult timp pentru noi și pentru ceea ce este important, pentru ceea ce ne reprezintă. Se nasc grupuri de fani sau de discuții pe teme profesionale. Se masoară interesul cunoștințelor pentru temele tale de interes. Și dacă aceste relații inițiate sau menținute virtual sunt alternate cu întâlniri la fel de mulțumitoare în lumea reală, nu cred că suntem în pericol.

Dacă mediul online nu s-ar fi dezvoltat cu așa o viteză n-aș fi avut niciodată prilejul să le mulțumesc prietenilor și colegilor pe care-i întâlnesc zilnic, pentru tot ceea ce am învățat de la ei sau prin intermediul lor. Și să sper că atunci când primesc like-uri, retweet-uri și commnents-uri să fi lăsat pentru fiecare câte un “aha” sau măcar un “smile”.